abboài , vrb: abbuai Definition
abbruxare s'istula, is terrenos de arare; curpire, tocare a népide su laore
Synonyms e antonyms
abbrugiai,
abbruscare,
abburare
/
nabronari
/
abburvurare,
achichinare,
afurconare,
anneulare
Sentences
in cudhus campus si bit fumu: stau ca funt abbuendi!
Translations
French
brûler légèrement
English
to scorch,
to affect by smut
Spanish
quemar,
artigar
Italian
abbruciacchiare,
ingolpare
German
absengen,
mit Brandpilzen befallen.
afracàe , vrb: afracai 2,
afracare Definition
passare a fraca, a fràmula de fogu (fintzes abbruxare cosa coendho in istrégiu)
Synonyms e antonyms
abbruschiai,
afracuai,
brugiare
Sentences
as lassau afracai sa cassola in su fogu ◊ sa pulenti si no dha mórigas si afracat (E.Nieddu)
Etymon
srd.
Translations
French
brûler légèrement,
roussir
English
to scorch
Spanish
chamuscar
Italian
bruciacchiare
German
anbrennen.
aframatzàre , vrb Definition
abbruxare a lébiu, unu pagu, a fràmula
Synonyms e antonyms
abbruscare,
aflachilai,
afogogliare,
afracuai,
aframiai,
aframucionare,
allampiai 1,
summuscrare
Sentences
su fogu no las at brusiadas, sas àrbures, ca su logu fit netu, ma las at aframatzadas ca est coladu acurtzu
Etymon
srd.
Translations
French
brûler légèrement
English
to scorch
Spanish
chamuscar
Italian
bruciacchiare
German
anbrennen,
verbrennen.
aframiài, aframiàre , vrb: aframmiare,
flammiai Definition
coment'e aframatzare, abbruxare unu pagu (a fogu, a fumu, cun arrancu malu)/ aframiai su casu cun is manus = abbatigare su casu in sa labia apustis morigada sa preta
Synonyms e antonyms
abbruscare,
aflachilai,
afogogliare,
aframatzare,
afumentai,
allampiai 1,
summuscrare
/
incèndhere
Sentences
istesiadinci de sa forredha, ca ndi essis aframiau! ◊ mi as aframiau cun cussus peis pudéscius! ◊ chi sighit custu sicori fintzas s'erba noa si afràmiat
2.
su lati callau dhu murigant, dh'afràmiant e ndi dhu piscant a is aiscus
Etymon
srd.
Translations
French
brûler légèrement
English
to scorch
Spanish
soflamar,
socarrar
Italian
passare alla fiamma
German
anbrennen.
iscotài, iscotàre , vrb: scotai 1 Definition
fàere o pònnere a budhire unu pagu, còere o abbruxare unu pagu / èssere iscot’iscota = budhiu de no si pòdiri aguantai
Synonyms e antonyms
acotai
Sentences
a custa cosa li cheret dadu duos bullos pro l'iscotare ◊ apo leadu sa padedha e mi so iscotadu ca fit in su fogu ◊ cust'abba est iscota iscota: pisti a budhida! ◊ sa corda dh'iscotant aizu e dh'arrustint
Translations
French
brûler
English
to burn,
to scorch,
to scald
Spanish
quemar
Italian
scottare,
sbollentare
German
aufkochen,
abbrühen.
summuscràre , vrb: sumuscrare Definition
abbruxare unu pagu
Synonyms e antonyms
abbruscare,
afiamusciare,
aflachilai,
afogogliare,
aframatzare,
aframucionare,
aframiare,
auscare,
ulciare
Sentences
si sumuscrat su porcu apustis mortu ◊ comente fia acontzendhe su fogu mi apo sumuscradu su pilu de su bratzu ◊ sa luchedha de s'istupinzu intro de su botedhu prenu de ozu ghermanu aiat atacau a sumuscrare su letzolu
Etymon
srd.
Translations
French
brûler légèrement
English
to scorch
Spanish
chamuscar
Italian
abbruciacchiare
German
leicht anbrennen.
ulciàre , vrb: uschiare,
usciare,
uscrare,
uscrai Definition
abbruxare unu pagu, nau prus che àteru de pilu, tzudha o cosas deasi
Synonyms e antonyms
abbruscare,
auscare,
summuscrare
Sentences
bocheint su porcu e deretu l'uscreint ◊ ponet fogu a s'usciadinu e úsciat su porcu ◊ apenas ispojoladu, su porcu cheret ulciadu ◊ paris a su zigarru si uscrabat fintzas su nasu, cussu!
Etymon
ltn.
usc(u)lare po ustulare
Translations
French
brûler légèrement
English
to scorch
Spanish
chamuscar,
socarrar
Italian
abbruciacchiare
German
leicht anbrennen.